INDIETRO A POESIA |
E' àn molât l'aghe te Roe di Guido Brini |
'E je tornade l'aghe te nestre roe, prime ben planc po di buride ch'e fas la biele voe. '0 vin sintût un bot tal cûr a cjatâ un amì ch'o crodevi pierdût. Li cumò je 'e côr gajarine puartant gnove vite sbrissant-jù cidine cidine viars il plan che la invide. E lis cjasis si spielin ta chê aghe nete la trute 'e sgherbete spiardude a cirî un zondar par fâ la cjasute. Il gjavedon al spiete il pantan par tornâ ancje lui un doman. La sisile grazeose a si cjale braurose po si bute-jù a pic a cjapâ il so muscit.
'E je vite e ligrie e nus fâs companie. 'E puarte cun se la ch'e và alc dal nestri pais alc di nô e chi e torne a lassâ un borc vif come ch'al jere ancjemò.
Crodemi a me se 'o vês voe S. Florean sence roe al ' è come Vegnesie sence mâr tal e qual.
|